Abia acum "adio".

Ti-am spus ca ala a fost ultimul lucru pe care o sa-l citesti vreodata de la mine. Nu, nu a fost, mai am cate ceva de spus - abea astea o sa fie ultimele randuri, stiu ca o sa le citesti.
Mi-ai spus ca niciodata n-o sa te inteleg, si probabil a fost singurul lucru logic si adevarat din tot rahatul care poate sa iti iasa pe gura. Iarta-ma ca nu am inteles niciodata cum puteai sa imi spui "Te-am lasat doar pentru ca ma plictiseam, nu ca nu te mai iubeam", "Ai mare noroc ca nu esti in fata mea, ti-as fute una", sau "Mori sau ceva", in aceleasi 10 minute in care ma iubeai, si eu nu pricepeam...si tot eu am o problema, nu?
Mi-ai spus ca uit toate amintirile noastre frumoase si vremurile bune. Stai linistit dragule, nu am uitat nimic, sunt toate exact acolo! Toate, de la seriile de iarna din 2007, bataile pe tigari si brichete, bataile pe nimic, cum ma tachinai tu mereu fara niciun motiv, plimbarile pana acasa in seriile de vara, cearta in ploaie pe umbrela, cafelele din B2, saruturile pe furis, cu care am acoperit tot Brasovu` ala, din bai, in ganguri, stradute si scari, revelionu` pe care l-am asteptat atat, toti anii aia in care NE-AM IUBIT - sunt acolo, doar nu mai inseamna absolut nimic.
Mi-ai spus ca nu te iert si nu incerc sa o iau de la inceput din orgoliu. Imi vine sa rad cand vad ca esti atat de idiot incat crezi ca mi-as ocupa timpu` cu asta. Nu o sa te iert niciodata, n-o sa existe niciun inceput si nicio continuare, pentru ca AM GRIJA DE MINE acum - tu, sau vreo razbunare a mea, nu aveti niciun loc aici. Nu te-as mai fi lasat niciodata sa insemni ce-ai insemnat, pentru ca nu ti-as mai fi permis sa ma lovesti, nu mi-as mai fi permis sa ma doara niciun fir de par din cauza ta, vreodata. Nu te-as fi lasat sa te intorci, doar ca sa pleci iar, pentru ca ai fi facut-o - e tot ce stii sa faci.
Ai avut timpul tau, atata timp, sa faci ce vrei cu mine, si ai facut - m-ai iubit, m-ai urat, m-ai adorat, nu m-ai suportat, m-ai strans in brate, m-ai impins, m-ai facut sa plang de fericire o data, m-ai facut sa plang dupa tine de mii de ori, m-ai injurat, m-ai vrut inapoi, m-ai luat, te-ai plictisit, m-ai lasat...3 ani de zile, 3 ani ai avut sa ma ai asa cum vroiai tu, pentru ca eram prea oarba sa stiu atunci ca viata departe de tine e un rai pe care nu il cunosteam. Trebuia sa stii, vezi, trebuia sa stii ca daca imi dai drumu` plec, iar daca plec, s-ar putea sa dau de altcineva, cineva care sa stie sa ma iubeasca in toate felurile in care nu ai stiut tu, cineva care sa imi arate ca nu esti nimic mai mult decat un jeg de om care n-a stiut niciodata sa ma pretuiasca, pentru ca nu a ramas fara mine. Trebuia sa stii ca nimeni nu asteapta o viata, doar pentru ca tu nu tii pasul.
Pacat, pacat ca imi pare rau acum - nu ca te-am iubit, nici macar de tot timpul pierdut, in niciun caz de noi - imi pare rau doar ca puteam sa plec de atat de mult timp, putea sa imi fie atat de bine, si eu n-am fost capabila sa vad asta. Imi pare rau ca n-am stiut niciodata cat rau mi-ai facut.
Mi-ai spus ca eu dau cu piciorul la tot, si o fac - eu dau cu piciorul la 3 ani, tu i-ai facut sa merite sa fie dati.
Mi-ai spus ca o sa mi se intoarca, ca o sa patesc ceva, ca o sa vad cum e - stiu cum e de cand tu aveai plete, si soseta albastra de la Ipod era inca la tine. Tie ti se intorc, dragule, tu afli cum e sa pierzi exact ce ai iubit cel mai mult, tu afli cum e sa te lase in spate cine ti-a jurat ca n-o s-o faca, tu vezi cum e sa ti se raspunda cu indiferenta sau nesimtire cand tu dai tot ce ai, tu le afli! Eu le stiu demult, ai avut grija de asta - poate chiar pentru ca le stiu, prea bine, de prea mult timp, te vad azi ca omul care a insemnat tot, a luat tot, si nu mai merita nimic.
Asa. Abia acum "adio".