Pentru mine... (nu e nevoie sa intelegi.) :
Trebuie sa stii cine conteaza. Trebuie sa stii cine merita. Trebuie sa stii cand sa te opresti. Trebuie sa stii cand sa taci. Trebuie sa stii cand sa accepti. Trebuie sa stii cand sa te dai batut. Trebuie sa stii cand sa nu insisti. Trebuie sa stii cand sa profiti. Trebuie sa stii cand nu are niciun rost. Trebuie sa stii sa pierzi. Trebuie sa stii sa castigi. Trebuie sa stii sa lupti mai mult decat te'ai fi asteptat. Trebuie sa inveti sa nu te mai mire nimic. Trebuie sa inveti sa te astepti la orice, dar absolut orice. Trebuie sa inveti sa faci fata. Trebuie sa fi atat de puternica cum nu ai crezut ca o sa mai fie vreodata nevoie sa fi, de ATUNCI incoace. Ei bine, trebuie.
Uite ca ne intoarcem de unde am plecat. Incredibil, nu? Te scoate din minti sa vezi cum ti'ai spus atata timp ca esti altfel, ca ai invatat din tot, ca esti mai puternica, etc. Toate astea au fost niste rahaturi in fond, si le'ai spus ca sa te convingi ca doar nu ai ramas la fel, ca doar cresti si te schimbi, sau te schimba, ce dracu' te'o fi schimband. Tu dai vina pe timp,bineinteles, iti spui ca e normal si iti impui de fapt o schimbare. Nu tot timpul te schimba timpul. Te schimbi tu, cu toate prostiile care ti le faci singura si dup'aia arunci vina pe altii, te schimba prietenii care stiu sa fie acolo atunci cand "e de bine", te schimba nenorocitu' pe care realizezi ca il iubeai, te schimba ce gasesti acasa, ce gasesti afara, te schimba ca nu ai un loc al tau, ca nu'l gasesti, si te schimba al naibii de mult ca nimic nu e bine. Acum nu mai e bine.
E trist ca dracu' stii, sa realizezi ca iar nu mai crezi in nimic, iar nu mai simti nimic si iar esti imun la 99% din lucrurile care se invart in jurul tau. E trist ca ai vrea sa te doara ceva, macar sa mai fie ceva acolo si iti dai seama ca esti la fel de goala ca ce vezi, iar tu nu mai vezi nimic, nu mai vrei sa vezi nimic. E trist sa vezi cum te duci in jos si nu ai nici macar intentia sa te prinzi de ceva. E trist sa vezi cum te schimbi in ce ai fost, atunci cand ce ai fost e departe de a fi o amintire frumoasa. E trist cand iti spui noaptea ca nu poti sa dormi, si te surprinzi stand si uitandu'te in gol, pentru ca nici macar nu ai vrut sa iti inchizi ochii ("and i don't wanna fall asleep, 'cause i'd miss you baby." cine stie, cunoaste). E trist ca nu ai destula putere sa fi cine vrei sa fi, ci pur si simplu cine se intampla sa fi. E trist, e tare trist cand te duci dracu' o data cu tot ce se duce dracu' si apartinea de tine.
Nu trebuie sa stii despre ce vorbesc. Nu iti cere nimeni sa intelegi. De fapt, nu ma astept sa intelegi, nici daca ti'as cere. Nu ma astept la nimic. Chiar nimic. De la nimeni. Nu eram asa. Nu o sa stii niciodata cum eram, iar daca ma stiai atunci, ai prins ce am avut eu mai bun. Nu o sa mai fiu asa. Nu cred ca o sa mai pot sa fiu cum eram. Si e trist, la dracu', e trist.
Un comentariu:
ca aici,de exemplu ?..
Trimiteți un comentariu