It`s the most wonderful time of the year !!!

        Dacă tot suntem in luna decembrie, luna aceea în care nici în stânga, nici în dreapta, nu mai auzi nimic altceva înafară de planuri de Crăciun (sau cele pentru cabana de revelion, dar să luăm lucrurile în ordine logică și cronologică), și nici nu vezi altceva, decât oameni agitați să găsească și anul acesta cadoul perfect, m-am gândit să încerc a rezuma puțin frumoasele, incomparabilele, zile de Crăciun.

Crăciunul poate fi ușor rezumat în câteva cuvinte  „singura dată în an, când” […] . Expresia aceasta o putem completa în atâtea zeci de feluri, mai ales noi, adolescenții, și parcă pe măsură ce creștem, din ce în ce mai multe lucruri devin valabile doar de Crăciun. Ceea ce nu mă pot hotărî, este dacă acest fenomen îi dă mai mult farmec sărbătorii, sau e doar trist cât de repede creștem, și câte se schimbă o dată cu asta ? 

 De exemplu, parcă de Crăciun e singura oară când le răspunzi la telefon prietenilor puțini mai ciudați care își petrec sărbătorile prin cluburi, și le spui cu toată siguranța din lume „Nu, nu, sunt sigur. Mulțumesc de invitație, dar prefer să rămân acasă azi”. De Crăciun, mama niciodată nu e enervantă când te alintă cu poreclele valabile de când aveai cinci ani, chiar dacă e toată familia acolo. Nu e enervantă nici când te pune să te agiți din stânga în dreapta, să mai aduci o tavă, să verifici dacă s-a făcut porcul, să mai cumperi o pâine și să schimbi o dată programul luminițelor de pe brad, căci clipesc prea des și o amețesc. O dată cu zilele astea, ne mobilizăm cu toții, orice ar fi la televizor și oricât de cald și bine ar fi sub plapumă, să participăm la cumpărăturile cu familia, să fim noi siguri că nu am ratat ultimele decorațiuni apărute pe piață și nu uită mama să cumpere abțibilduri și pentru geamurile din camera noastră – o dată în an, e o plăcere să mergi la cumpărături cu părinții. Nu ne deranjează nici măcar poveștile despre război si comunism ale bunicului, deși le ascultăm a zecea oară.  Pentru pozele cu toate neamurile din ziua de Crăciun, nu contează câți ani ai, tot o să îți pui căciulița de Moș Crăciun în cap, sau puloverul tocmai primit de la mătușa, cu reni, iar în douăzeci și patru decembrie, din nou, indiferent de vărstă, colindatul rămâne obiceiul care face specială orice seară de ajun, indiferent in cati litri de alccol se termina.

Pe lângă asta, e adevărat că în dimineața zilei de Crăciun, o minune face ca niciodată să nu ai nevoie de alarmă, sau de cineva care să te trezească, indiferent de câte ore ai dormit în noaptea respectivă?...exact ca în copilărie, când te trezea subconștientul tău, urlând „Hai, sus, du-te și uită-te imediat ce e al tău sub bradul acela! – oare a înțeles Moșul exact să fie cu telecomandă mașina aia?”. Nu contează câți ani trec, nu contează că de atâtea ori, știi foarte bine deja ce e sub brad, pentru că pătinții tăi au ajuns la înțelepciunea de a îți pune prețioasa întrebare la fiecare început de decembrie ( „Ce vrei de data asta?” ) : dimineața, ochii tăi o să se deschidă în jurul orei opt, luminând la fel în fiecare an – o dată pe an.

             Personal, cred cu desăvârșire că perioada Crăciunului e cel mai apropiat lucru care îl avem de copilărie și de magie. Nu zâmbești tot anul cât zâmbești de Crăciun ! Sufletul tău se deschide așa cum nu știe să o facă altădată. E așa ușor, dintr-o dată, să împrăștii iubirea în sufletele tuturor, să spui cuvintele alea calde care îți stau pe limbă tot anul, dar nu le spui, că de ! ești și tu adolescent, până la urmă. E așa de natural să scrii un „TE IUBESC”  în felicitările drăguț împachetate pentru familie si prieteni dragi, e așa de bine să îi vezi zâmbind și să știi că e „vina” ta. 

E incredibil câtă magie stă în zilele de Crăciun, magie care nu o s-o înțelegem niciodată, dar nici nu vrem să o facem. E pur și simplu incredibil, cum un brad împodobit, un strat subțire de zăpadă, câteva șoșețele agățate de șemineu, toată familia la masă, si un telefon plin de urări de bine, pot să facă din cel mai morocănos adolescent, un copil cu inocența primilor zece ani de viață, zâmbitor și recunoscător că oricâte s-ar schimba, oricâți ani ar trece peste noi și oricât de tare se îndepărtează anii copilăriei, O DATĂ PE AN, lucrurile sunt mereu la fel.

De Crăciun, orice casă e caldă, orice masă e plină și orice inimă bate mai tare. O dată în an, e liniște pentru noi toți.

            Vine Crăciunul, dragilor ! Să înceapă goana după fericire !