duminică, 11 iulie 2010

Pentru ELE, cu toata dragostea mea!

In postarea asta nu e niciun pic de drama, niciun regret, nicio greseala fatala care distruge ani intregi dintr-o viata prea scurta. Postarea asta e doar pentru ele doua, si contine doar dragoste si grija.

Nu mi-e usor sa scriu asta, pentru ca nu e genul de prietenie inceputa acum ani buni, trecuta prin tot felul de incercari.

Nu, noi avem doar un an si jumatate, de fapt...timp in care am construit cat poate altii nu obtin intr-o viata. Ne avem una pe alta, si peste toate, cred ca e singurul lucru care conteaza. Ne avem una pe alta, mereu, intotdeauna, orice ar fi - ne avem una pe alta, atunci cand nu mai avem nimic altceva.

In postarea asta vreau sa le multumesc - ca exista, si ca m-au facut sa cred in lucruri in care eram sigura ca nu voi mai crede vreodata, cum ar fi prietenii adevarati. Datorita lor, orice ar fi, am mereu certitudinea ca nu sunt singura, atunci cand ma lasa parca o lume intreaga, cand ma lasa el, cand imi pleaca celalalt el la mama dracu`, sau cand ma las eu - ele nu ma lasa niciodata.

Stiu ca orice ar fi, ele ma ridica. Stiu ca o sa imi spuna mereu ca pot mai mult, atunci cand uit. Stiu ca indiferent de cat de proasta a fost ziua respectiva, seara, ele ma asteapta in Square pe terasa si rad cu mine, de "ce de cacat e viata". Stiu ca ele o sa piarda nopti intregi cu mine pe terasele de mult inchise din Weekend, band din berile altora, si plangand, de fericire, sau nu, pana suntem in stare sa ne urcam intr-un taxi zambind.

Stiu ca de fiecare data cand simt ca mi se rupe inima in doua, ma duc la ele - nu, asta nu imi intregeste inima, nici mie, nici lor - dar cand sunt cu ele, stiu ca mai am inima, daca nu pentru el, o am pentru ele. Poate avem inimi rupte in prea multe bucati, de prea multe ori, dar inca le avem, si bat atat de tare incat fiecare dintre noi, are toata dragostea celorlalte doua...si e singura dragoste care nu "ne-a tras-o" - in niciun fel.

Pentru ele, as intoarce lumea pe dos, daca ar trebui. Pentru ele as face tot ce imi sta in putinta sa le vad fericite. Din pacate, fericirea lor nu sta in mainile mele, si nici a mea in a lor, sau lucrurile ar fi fost mult mai simple in momentul de fata. Pentru ele insa, o sa fiu mereu acolo sa le ascult nefericirea, ori de cate ori va fi nevoie. Pentru ele as fi in stare sa las tot, pentru ca ele merita.

Da, ELE MERITA! Pentru ca ele, si nimeni altcineva, au baut Martini cu mine cand s-a implinit un an de cand ea a inceput o alta viata, ele au stat vara trecuta cu mine in Gradina si mi-au spus "da-l in pizda masii!", ele m-au si convins sa o fac, ele s-au dat cu punga la Brasov pe scari cu mine, ele faceau misto de mine daca "misca sau nu", ele au ras de mine ca am fost "amanata", cu ele m-am imbatat la 3 dupamasa cu cea mai ieftina vodka, cu ele...cu ele am trecut peste tot, cu ele mi-a trecut un an, cel mai frumos an.

Pe ele, doar pe ele, le iubesc din tot sufletul meu. Ele sunt ale mele, asa cum nu le poate avea niciun el, si sunt tare mandra de asta.
Ele sunt cele cu care ma vad iesind la o Tequilla si la 80 de ani la cea mai apropiata crasma...pe ele le vad, le vreau, langa mine mereu.


From Vin rosu si mult calm.



~Men, babies, doesn't matter - we're soul mates.~

2 comentarii:

Frumusete spunea...

Tineti-o tot asa!Stiu exact despre ce vorbesti.

Scarnids spunea...

headshot ! au !
superba postare. :)
[da, ca doar eu nu am fost langa tine zi de zi, eu nu am fost langa tine cand ai avut nevoie, nu te-am ajutat cand a fost cazu' si nu am fost in stare sa iti arat ce sunt aia "prieteni adevarati". god, it hurts. ]