miercuri, 28 aprilie 2010

Azi e pentru noi !

Stii ca daca astepti, primesti chiar tot ce ai pierdut, inapoi?


Stii ca trebuie sa rezisti?
Stii ca trebuie sa nu il lasi niciodata?
Stii ca trebuie sa lupti, sa lupti intr-una, stii ca trebuie sa nu te dai niciodata batuta?
Stii ca trebuie sa il prinzi de fiecare data cand cade, fie ca iti intinde sau nu o mana?
Stii ca trebuie sa il ierti?
Stii ca trebuie sa te prefaci ca ai uitat de toate noptile alea in care ti-ai adunat sufetul de pe podea?
Stii ca trebuie sa ai rabdare?
Stii ca trebuie sa crezi in tot ce-a spus candva, chiar daca acum a incetat sa iti mai demonstreze macar un singur lucru?
Stii ca trebuie sa fi acolo pentru el cand nimeni altcineva nu mai e, chiar daca tu esti cea caruia i-a facut cu siguranta cel mai mult rau?
Stii ca intotdeauna trebuie sa fi cu mult mai puternica decat el, daca vrei sa dureze?
Stii ca se bazeaza pe tine si atunci cand iti spune in fata "Pleaca si lasa-ma!" ?
Stii ca trebuie sa iti pese si atunci cand el nu o mai face?
Stii ca trebuie sa il iubesti, neconditionat, intr-una, oricand, in exact acelasi fel, oricate lovituri ai primi?
Stii ca doare din ce in ce mai mult parca pe zi ce trece sa il iubesti?
Stii ca desi ai impresia, nu devi niciodata imuna la genul asta de durere?
Stii ca trebuie sa taci, cand el isi urla sufletul afara?
Stii ca trebuie sa il ti de mana si atunci cand se intoarce cu spatele?
Stii ca tu esti nevoita sa te ridici singura de fiecare data, dar el nu poate sa o faca?
Stii ca trebuie sa faci fata unei lupte fara sfarsit care are loc in tine, intre ceea ce stii despre el, si ceea ce iti spune?
Stii ca trebuie sa treci peste toate limitele, liniile de sosire, peste orice ti-ai impus?
Stii ca trebuie sa iti ingropi orgoliul undeva foarte, foarte adanc?
Stii ca trebuie sa fi intr-adevar in stare sa lasi tot, pentru el, fiind constienta ca atunci cand o sa plece cu adevarat, o sa ramai cu nimic ?


Stii ca o sa se intoarca intr-o zi, nu? O sa se intoarca, la fel cum s-a intors de fiecare data cand parea ca a plecat iar din tine. O sa iti spuna ca te iubeste, o sa iti spuna ca te-a iubit mereu, pe tine si numai pe tine, orice ai fi avut tu in capu` ala al tau parca aparut ieri pe lume. O sa iti spuna ca s-a intors unde i-a fost mereu locul. Si o sa ramana, inca vreun an, asa, cum ramane de fiecare data dupa ce si-o ia urat de la ceilalti; ceilalti printre care nu a gasit niciodata si nici nu o va face, pe cineva care sa fie macar aproape de ceea ce esti tu. O sa se intoarca intr-o zi, si o data cu el o sa se intoarca toate lucrurile la normal, o sa se intoarca viata buna, o sa se intoarca toata fericirea aia dusa tare, tare departe, o sa se intoarca tot ce era mai bun in tine...sau in voi.

Dar stii, stii ca trebuie sa treci prin toate astea ca sa ajungi aici?
Stii ca trebuie sa fie al dracului de rau, mult timp, ca apoi sa fie iar bine?

Dupa toate insa, ziua aia in care s-a intors la tine, iar, stii ca sterge atatea zile, nopti, saptamani, luni, chiar ani? Stii ca poate face asta?
Si nu stiu tu, dar eu stiu ca a meritat!...si o sa merite de fiecare data cand o sa trebuiasca sa o iau de la inceput. Nu e pentru el, e pentru noi! Daca el nu, daca nici eu nu, stiu sigur ca noi meritam!



~We`re not gonna break, `cause we both still believe,
We know what we`ve got, and we`ve got what we need.~


Un comentariu:

Anonim spunea...

Un om care pleaca nu te iubeste cu adevarat. Un om care tine la tine lupta pentru tine, pentru voi. Toti se intorc, mai devreme sau mai tarziu, important e ca noi sa nu vrem sa ne intorcem. Daca e ceva ce urasc, asta e egoismul si mandria prea ridicata. Eu inca mai astept o minune...