marți, 29 septembrie 2009
Pauza de fericire.
As putea sa scriu despre fericire, asa cum o vad eu, pentru ca e singurul lucru pe care il vad sau il simt acum. As face'o degeaba, nu o defineste nimeni si nu ti'o poate explica nimeni. Totusi, daca o sa razi fara niciun motiv, daca cei din jurul tau se uita ciudat la tine pentru ca zambesti de jumatate de ora si nimeni nu a spus nimic amuzant, daca a venit toamna si totusi tu nu simti ca s'a schimbat nimic in tine (bine,poate bronzul de pe tine - asta e trist), daca te trezesti la sapte dimineata fara sa trantesti ceasul de trei ori, doar pentru ca e o noua zi, si iubesti sa stii asta, daca iubesti, pur si simplu, daca esti iubit (altfel iar e trist...mai trist decat partea cu bronzul), daca ai in fiecare dimineata un chef nebun de a strange pe cineva in brate, daca atunci cand asculti I don't wanna miss a thing si in loc sa stai cu servetele langa tine, tu te uiti in gol minute intregi zambind, daca ai un singur moment, o singura data, cand realizezi ca traiesti cea mai frumoasa parte a vietii tale, insemna ca esti fericit.
Ai face bine sa fi in stare de orice, sa treci cu vederea, sa ierti in loc sa certi, sa intelegi sau sa te prefaci atunci cand e nevoie, sa nu iti fie frica, si sub nicio forma, absolut niciuna, sa nu pierzi ce ai acum. Pentru ca fericirea, nu vine oricand, nu ti'o aduce oricine, nu vrei sa o primesti tu cateodata, intr'un mod involuntar, sau pur si simplu, te evita. E poate singurul lucru care o data ce il ai, chiar conteaza sa nu il lasi sa plece. O data cu ea, pleaca si ceva din tine. Si e pacat, e pacat sa pierzi tot din orgoliu, sau din stupida dorina de a schimba ceva.
Daca ai inteles tot ce'am spus, inseamna ca esti sau ai fost fericit - iar daca esti, atunci da o palma santoasa la absolut tot ce e in plus, si ia'ti binemeritata pauza de fericire, trage de ea si savureaz'o - stii ca nu o sa dureze la nesfarsit.
sâmbătă, 12 septembrie 2009
Inca o vara a noastra. (GONE)
A fost o vara asa cum nu ma asteptam, dar speram sa fie. Au fost zile intregi pierdute pe langa Teatru', in Gradina, in Square, au fost zile intregi pierdute in Ego, in livada, pe Republicii, oriunde, dar nu acasa. A fost o iubire de'o vara, a fost o iubire de mai mult de'o vara, a fost o despartire de vara, a fost o dezamagire de vara, a fost sex de'o vara, au fost betii de vara, au fost "ruperile" de vara, au fost minciunile de'o vara, au fost zambete peste zambete si lacrimi peste lacrimi, a fost fericire peste tot, a fost fericire cu forta daca a trebuit, am luat fericirea aia nenorocita si am inaltat'o, "high", sa o simtim. Au fost aventurile de vara de care nu trebuie sa afle nimeni si pe care le negi intr'una. Au fost nopti epuizante, a fost energia din noi care ne'a tinut in miscare pana la rasarit, au fost zile dormite pana la pranz. Au fost multe cafele, si o gramada de bani dati pe tigari. Respira, ia o gura de cafea, si trage din tigara...aer, cafea, tigara...aer,cafea,tigara. A fost trupul tau in mare, si ai simtit nisipul fin intrandu'ti pe sub costumul de baie, lipindu'se de tine si de inima ta, din nou. A fost Peninsula. A fost Vama. De doua ori. A murit Michael Jackson. Am asteptat in gara, bronzati. Am fumat in gara, tranititi pe bagajele turtite. Am tipat in tren. Totusi, de ce tipam?
Am iubit, am urat, am ras, am plans, am tras aer in piept si ne'am impus fericirea. Pentru ca a fost vara. Pentru ca am asteptat noua luni dupa ea, am chemat'o, rechemat'o, si tot n'a venit mai repede. Am tanjit dupa ea toata iarna, am visat'o, am planuit'o, si ne'a aratat iar ca e intotdeauna, altfel. Cred ca am crescut o data cu vara, cred ca intotdeauna vara parca ma mai creste cu un an. A fost vara noastra, si nu realizam ca s'a dus. Nu vrem. Nu iar. Astfel, cu tot respectul va cerem voua, oricine ati fi voi: Cineva sa ne aduca vara inapoi !
From Vin rosu si mult calm. |
From Vin rosu si mult calm. |
From Vin rosu si mult calm.
|
From Vin rosu si mult calm. |
From Vin rosu si mult calm. |
| ||
From Vin rosu si mult calm. |
From Vin rosu si mult calm. |
From Vin rosu si mult calm.
|
joi, 3 septembrie 2009
Cu tine.
Daca as pleca ani intregi de acum incolo, fara sa ma uit inapoi, fara sa pot sa ma intorc, fara sa am voie sa regret, fara amintiri, fara tot ce ma tine acum, aici, as face'o cu tine. As putea sa o fac doar cu tine. Daca ar trebui sa aleg pe cineva dintre toti, ai fi tu. Ai fi doar tu, oricand, fara sa ma gandesc de doua ori.
Pentru ca sunt lucruri pe care pot sa le fac doar cu tine. Cu tine pot sa stau, cu tine pot sa fug, cu tine pot sa raman, cu tine pot sa plec, cu tine pot sa iert, cu tine pot sa uit, cu tine pot sa iubesc, cu tine pot sa urasc, cu tine pot sa vorbesc frumos, cu tine pot sa tip, cu tine pot sa infrunt, cu tine pot sa fug, cu tine pot sa fiu puternica, cu tine poate sa imi fie frica, cu tine pot sa rad, cu tine pot sa plang, cu tine pot sa fiu fericita, cu tine pot sa fiu nervoasa, cu tine pot sa visez, cu tine pot sa cad, cu tine pot sa ma ridic apoi, cu tine pot sa castig, cu tine pot sa pierd, cu tine pot sa vorbesc, cu tine pot sa tac, cu tine pot sa zbor, cu tine pot sa cad, cu tine pot sa visez, cu tine pot sa fiu dezamagita, cu tine pot sa fiu orice as vrea, cu tine pot sa fiu eu, cu tine... cu tine pot orice, orice ei nu pot. Pentru ca oricum as fi, orice as fi, pentru tine sunt la fel. Si stiu, prea bine poate.
Pentru ca tu langa mine, eu langa tine, suntem altfel. Noi suntem ceea ce nu intelege nimeni. Noi suntem cei ce nu avem nevoie ca ei sa inteleaga. Noi suntem cei mai buni, doar noi ! Noi suntem acolo, mereu, la fel, indiferent de cum pare din exterior. In noi, nu se schimba nimic, niciodata. Noi avem orgoliu, mintim, ne ascundem, sau pur si simplu nu scoatem nimic la suprafata...deasupra tuturor insa, noi stim ce suntem, cel mai bine, si poate ca e tot ce conteaza. Fara dulcegarii, fara aceleasi lucruri spuse in fiecare zi, fara demonstratii profunde, fara romantism, drama sau alte lucruri, care in fond, nu ar demonstra nimic in plus. Noi ne cunoastem orgoliu si nesimtirea care o detinem amandoi, pe termen limitat. Nu ne mai deranjeaza pe niciunul, cateodata intelegi pur si simplu diferenta dintre fatada si adevar. Noi stim sa vedem deasupra aparentelor, ca si cum nu ar fi acolo. Noi stim sa fim asa cum nu am mai auzit pe nimeni sa fie. Si noua, ne e bine, ramanand exact la fel. Pentru ca noua, nu ne'a stat in cale niciun "bou care nu'si merita viata", si nicio "fana handicapata".
Eu sunt datorita lui, ceea ce tu nu vei fi niciodata, iar el, el e ceea ce tu nu vei avea niciodata cum il am eu, as long as I'm alive. :)