Nu te mai vreau niciodata.

Nu cred ca durerea e ceva care trece cu timpul, sau cu care te poti obisnui.
N-am mai crezut mult timp intr-o fericire absoluta, dar asta o stiu doar eu. N-am crezut ca lucrurile trec, te lasa liber din cand in cand. N-am stiut ca mai pot sa lupt cu ele cand e nevoie.N-am stiut ca nu e un capat de lume, de fiecare data cand am crezut ca e, dar nimeni nu stie asta atunci.
Lumea asta se schimba zi de zi, asa-i? Nu se opreste, nu te intreaba daca esti bine sau daca poti sa te schimbi dupa ea. Vezi, nu conteaza daca ai inima rupta in doua, tragi dintr-o tigara ca un disperat care cauta orice speranta, ti in mana un pahar de vodka si nici nu iti mai explici cand s-a golit, nu conteaza daca aluneci usor, pe un perete, intr-o baie oarecare la 3 dimineata si simti cum nu o sa te mai ridici de pe podeaua aia niciodata, pentru ca nu vezi un singur motiv sa o faci...nu conteaza nimic din toate astea, undeva la doar cativa metri de tine, cineva o sa rada din tot sufletul lui, o sa sara de gatul altcuiva si o sa tipe din toti plamanii lui  "TE IUBESC!". Cineva tocmai o sa fie fericit, cineva tocmai o sa traiasca prima zi din restul vietii lui...cum o faceai si tu, demult.
Nu poti sa o faci, pur si simplu. Nu poti sa te opresti intr-o zi, nu poti sa ramai in urma, si fie ca nu mai poti sau nu mai vrei, trebuie sa te ridici de pe podeaua aia inca o data, la fel cum trebuie sa lasi inchis in baia aia, cu un chistoc plin de ruj si un pahar spart, pe oricine te-a adus acolo.
Asta am facut eu - inca nu imi revin, inca e o lupta care trebuie dusa cu mine, inca e trist, dar nu mai doare. Nu mai doare nimic, nu mai doare deloc, nu te mai simt, si pentru prima oara, nici nu vreau sa o mai fac. Atat de mult timp, nu am vazut niciun rasarit pentru ca apuneai mereu in fata mea. Mi-ai luat un timp atat de lung din cei mai frumosi ani ai mei, pentru ca era bine sa fiu acolo, suspinand din cand in cand, asa-i? Mi-ai luat fericirea, chiar de nu ai vrut, pentru ca nu ai fost capabil nici sa stai, nici sa pleci, si nu exista ceva in lumea asta care sa doara mai tare. M-ai ranit cu orice ai facut, m-ai ranit in feluri de care nu ai sa fii constient vreodata, m-ai schimbat in persoana care am urat ca devenisem !
Nu te mai vreau niciodata, cum nici tu nu m-ai vrut vreodata - nu indeajuns. Nu mai vreau nimic de la tine, copilule, pentru ca nu am niciun motiv sa o fac...de ce te-as mai vrea, cat de putin, cand eu nu am insemnat nici macar destul cat sa lupti vreodata pentru mine? NU TE MAI VREAU NICIODATA.
Durerea nu trece cu timpul, credeti-ma pe cuvant...i-am dat tot timpul din lume, si tot ce a facut a fost sa ma distruga zi de zi, uneori mai mult, alteori mai putin. Durerea nu trece, nicicum, stii? Doar daca....doar daca ai curajul sa nu o mai faci niciodata. Sa nu te mai intorci. Sa ai o cale, si un vis, un zambet, niste brate in care sa sari, un viitor mai bun, un soare de dimineata si o cafea plina de zambete. Sa te ridici si sa speri, sa speri din tot sufletul tau, ca data viitoare nu o sa mai fie atat de greu, ca o sa ai un loc, ca nu se va pierde tot atat de usor, ca o sa-ti gasesti fericirea in cel mai simplu lucru...sa speri ca maine nu poate fi mai rau. Ba nu...sa speri ca maine o sa fie bine. Poate chiar sa crezi. Durerea...cred ca asa trece - cu multa amibitie, o mie de idealuri, tot curajul din lume si fara tine. Cu adevarat, fara tine.

this time i`m mistaken
for handing you a heart worth breaking.

A fost odata, ca niciodata - fairytales never end.

Azi mi-am adus aminte de ceva, dupa tare mult timp.
Mi-am adus aminte de tine intr-un fel ciudat. Stii ca nu te-am uitat vreodata, nu despre asta e vorba...
Mi-ai aparut in minte azi dimineata, nu stiu de ce, asa cum erai atunci, demult.
Erai rece si smecher. Erai o companie placuta, pe acelasi film cu mine, care nu dadea doi bani pe viata asta sau pe un viitor oarecare. Aceeasi atitudine o aveai si fata de femei in general, desi undeva in inimioara ta, sperai ca o sa gasesti intr-o zi o fata care sa faca diferenta aia si pentru tine. Erai frumusel, erai tare frumusel, atlfel nu puneai vreodata mana pe mine, trebuie sa recunosc. Aveai o vrajeala ieftina in tine, dar intr-un oarecare fel originala, ceea ce te facea interesant - pe langa ca erai frumusel - stiu ca ma repet, dar serios, a fost important. Ma tachinai si ma enervai cu orice ocazie, dar o cautam - ai inceput sa fii un fel de guilty pleasure, ceea ce ai ramas mereu, in cu totul alte conditii, oricum. Zambeai mult, zambeai din orice, te uitai mereu in ochii mei si vorbeai al dracului de incet. Imi povesteai orice, de atunci, din primele zile, niciodata nu am stiut de ce, dar m-ai prins si cu asta. Stateam ca doi copii ce eram amandoi pe atunci, intinsi pe banci, borduri, pufaind din tot felul de tigari (da, majoritate dunhill) si imi spuneai povestioare de liceu, prin ce tabere religioase ai fost si ce prostii ai facut, pe unde si cum i-ai tras-o nu mai stiu acum cui, ca stii sa canti la chitara, dar nu canti nimanui...stiam toate lucrurile astea, uite asa, cand tu inca nu stiai prea clar nici cati ani am. Imi spuneai mereu si cum fetele tale te-au desemnat un fel de "best kisser", asa, subtil, asteptand o confirmare a mea pentru orgoliul propriu, probabil. Nu am confirmat-o niciodata, uite asa, de-a naibii, ca trebuia sa fiu eu altfel decat fetele tale, ca sa ajung intr-o zi sa fiu FATA TA, dar nici nu am negat-o, ce e drept.
Sincer, erai genul de om peste care nu am dat nicoodata. Erai nou, gandeai altfel, erai spontan, si ma tineai de mana, erai mereu plin de viata, erai atat de special fara sa am idee cine dracului esti !
Uite, asta e particica aia din poveste care o stiu doar eu - poate si tu, daca ajungi sa citesti asta, dar numai pentru ca am mentionat de dunhill-urile alea... .Doar eu stiu cum tremuram ca o nebuna cand veneam sa te vad pentru prima oara, cum am zambit tot drumul spre casa, cum am dat din picioare cand mi-ai dat un mesaj in seara aia...si unul la 5 dimineata, cand plecam in Franta, sa imi spui sa am grija de mine.
Azi, la 7 dimineata cu ochii pe langa gura, mi-am dat inca o data seama ca desi acum ai un suflet care atunci nu-l aveai, ai niste ambitii care nu credeam ca o sa le ai vreodata, si esti, de fapt, cu totul alt om...pentru mine ai ramas baietasu` caruia ii fluturau pletele in vant si care ma facea, surprinzator, sa ma ma indragostesc de el si sa imi pun in cap, clar, ca nu il las sa plece. Esti acelasi pentru mine cum ai fost mereu, ceva al meu pe care ma pot baza o viata intreaga, si o stiu...doar ca, ah, azi poti sa ma strangi de mana tare si sa imi spui ca ma iubesti. IN FATA.