Ramai te rog acolo. Nu te misca, nu te ridica, te rog, nu pleca nici macar un centimetru mai departe. Imi place sa te vad...de fapt, probabil imi place sa te stiu, acolo, in patul meu, cu un zambet care iti acopera toata fata , uitandu-te la mine, ca si cum...nu stiu, ca si cum as fi ceva care te completeaza, ceva bun in viata ta, ceva ce nu ai mai avut.
Stau rezemata de pervaz, mai mult dezbraacata decat imbracata, si nu e niciun sentiment ciudat in asta, nu cu tine - sunt ciufulita si abia m-am trezit, dar nu mi-ar putea pasa mai putin de lucrurile astea -fumez o tigara si te fixez din priviri, ma uit la tine, si vad cate nu am vazut. Ma bucur totusi, si vin sa te iau in brate, mandra de mine, caci macar le vad acum.
Da, mi-a luat mult timp sa stiu ca te am - si mai mult timp sa stiu ce am. A trebuit sa vad o mie de poze din alea de Tumblr, share-uite de tot felul de fete de 11-12 ani care isi asteapta printul. A trebuit apoi sa aud atatea povesti si atatea "Doamne, cat as vrea pe cineva care [...]!"...a trebuit sa imi deschid larg ochii, sa ma uit in jur luni intregi, sa vad relatii care se mai cheama asa pentru ca... "a trecut mult timp", sau "m-am obisnuit", sau "altfel m-as simti singur"; "nu stiu cum sa-i spun", "ma plictisesc", "ma tine ocupat"...a trebuit sa vad multa tristete in ochii unor oameni pe care ii cunosc prea bine ca sa nu o vad, in timp ce aratau altora o fericire interminabila. Am auzit atatea vise si sperante, atatea "intr-o zi o sa gasesc pe cineva care...", atatea "o sa vina si vremea mea", atatea "un baiat intr-o zi o sa fie exact cum imi doresc, o sa stie sa...".
A trebuit sa le vad pe toate, pana sa pot sa spun, dupa atata timp, ca sunt cea mai fericita, cea mai norocoasa fiinta din lumea asta.
Eu am 17 ani - nu mai mult, nici mai putin, doar 17. Eu am avut relatii frumoase, cat si dezastruase, am avut un trecut plin de iubire, dar si de drame, am trecut prin atatea zambete si lacrimi, care, spun eu, s-au compensat reciproc...toate, ca sa ajung acum, sa gasesc pe cineva ca tine.
Eu sunt fata care traieste visul tuturor, care are sperantele lor, care le are pe toate, si tu ...tu esti baiatu` meu din pozele de pe Tumblr, care DA, ma pupa pe frunte, alearga cu mine in ploaie, ma strange de mana cu orice ocazie care o are, ma iubeste in cele mai bune si cele mai rele momente ale mele, ma sustine in absolut orice fac, rade de mine de fiecare data cand beau prea mult, dar tot nu ma cearta ...tu esti cel mai bun lucru al meu, care a ramas si nu pare sa plece, esti copilul meu care doarme pe spate, desi uraste asa, ca sa pot dormi cu capul pe pieptul tau.
I`M LIVING THE FREAKIN` DREAM - adica...pe bune. Eu mi-am gasit "tipul care..." il cauta toata lumea, eu am dat de exceptia mea, de "baiatul potrivit", de care iti spune si mama sa nu il lasi.
Micutule, tu stii ca eu nu prea imi fac planuri de viitor, stii ca ma sperie si fug de ele, ca na, fiecare sut in fund, pana la urma tot iti da o lectie...dar cred ca stii la fel de bine ca uneori se intampla ca acum - sa stau rezemata de pervaz, sa ma uit la tine, sa vad o mie de lucruri, toate ale noastre, toate bune, toata fericirea, sa te ridici brusc, sa ma strangi in brate si sa nu spui nimic, poate doar un "eu nu iti dau drumul" - iar eu stiu ca nu imi dai, asa ca acum, chiar acum, iti zambesc in timp ce vad in ochii tai un intreg viitor, nici al meu, nici al tau, ci al nostru. Nu o s-o recunosc...dar o fac.
Un comentariu:
Prea frumos!
Trimiteți un comentariu