" Iar esti al meu! " - " Cand n-am fost? ".

Atingerile rare si intamplatoare care te fac sa tresari. Atingerile mai dese si deloc intamplatoare care te aprind. Mainie prinse strans care inca pastreaza increderea si dragostea dintre voi. Buzele lipite care desi inca tremura, au incremenit una ascunsa sub cealalta. Nu se mai misca nimic, nici privirea ta fixa, nici a lui, nici mainile surprinse pe fetele voastre arzande. Ce mai indrazneste sa strice momentu` sunt bataile inimii care nu se opresc, care nu ingheata, care nu renunta sa va dea foc, incetul cu incetul...bataile inimii tale care il cheama, bataile inimii lui care ii cer sa se piarda in tine. Momentul in care se opreste lumea si tot ce tine de ea pentru voi. Momentul in care realizati ca oricum voi iubiti in lumea voastra, unde ceilalti nu doar ca nu conteaza, ci nu exista. Momentul in care prinde tot viata din nou. Mainile lui care te cuprind cu totul si te confisca doar pentru el. Mainile tale care aluneca peste tot corpul lui. Buzele lui pe gatul tau - capul tau lasat pe spate. Momentul in care te pierzi si aluneci usor in jos. Unghile infipte in spatele lui, degetele care se plimba usor pe coapsele tale...

Dorinta neinchipuita. Momentul in care va pierdeti amandoi. Momentul in care faceti din doi, doar unul. Momentul in care ii spui "esti al meu" si te musca din simpla placere ce i-o provoaca. Agresivitatea. Gemetele adanci...

Mainile care se cauta disperate. Trupurile neputincioase prinse unul de celalalt cu picioarele imbarligate. Palma lui alunecata usor pe sanul tau. Palma ta plimbandu-se aiurea pe fundul lui. Buzele lui fine apasate cu putere de a le tale. Telefonul care suna, telefonul care sfarseste aruncat undeva pe birou, langa bluza aproape sfasiata cu ceva timp in urma, care poarta amintirea dorintei lui nebune fata de tine. Aerul tras in piept cu putere. Ochii inchisi si redeschisi in urmatoarele cinci secunde. Imbratisarea lui care te curpinde cu totul. Privirea ta profunda care spune "Uite ca iar esti al meu". Privirea lui fugara care iti raspunde "Cand n-am fost?". Zambetul implinit. Saruturile rapide si dese, strangerile in brate brutale. Ochii lui care se pierd cumva in tine si surasul care il afiseaza de fiecare data cand are ceva de spus, dar nu o face. Raspunsul tau cu voce tare: "Si eu". Momentul in care il pufneste rasul. Momentul in care te ridici, il pupi pe frunte si pleci. Pasii lui grabiti dupa tine. Bratele lui aruncate spontan si cu putere in jurul tau. Respiratia taiata. Zambetul care spune "Atata iti trebuia sa nu vii dupa mine...". Proptirea lui in usa si privirea aruncata dupa tine, cu suflet cu tot. Pasii tai rapizi pe scari. Conversatia din mijlocul blocului: "Tu, tu...te iubesc." - "Si eu te iubesc." - "Si daca nu?" - "Nu exista nu. N-ai tu idee cat...". Ultimul zambet al tau aruncat ca un fel de "Multumesc, multumesc pentru tot". Zambetul lui implinit dupa ce realizeaza ca il iubesti, e pe bune! Ultimul strigat: "Nici tu n-ai idee caaaaat!". Momentul in care te pufneste pe tine rasul.

Momentele in care traiesti in alta lume, fara vreo legatura cu asta sau cu ce se intampla in ea, momentul in care se uita toti lung si incep sa isi faca dubii serioase in privinta ta. Momentul in care le zambesti tuturor si le spui doar... "Ce sa fie ma cu mine? Ti se pare!" .